INTRODUCERE
1. Înţelepciunea adevărată descoperă pe Dumnezeu şi voia Sa, oferind totodată ascultare – împlinire (Proverbe 3:33-36)
2. Efectul final al tuturor lucrurilor este veşnic (Proverbe 22:8; Galateni 16:6-7)
I. DOBÂNDIREA MÂNTUIRII
A. Căutările înţeleptului
1. Înţeleptul îşi preţuieşte sufletul (Proverbe 14:27; 19:8)
2. Înţeleptul este preocupat de mântuire (Proverbe 1:32-33; 21:21; 22:4)
B. Cunoaşterea înţeleptului
1. Aflarea mântuirii (Proverbe 1:7; 15:24, 33; 17:20; Matei 11:25; Apocalipsa 13:18)
2. Mărturisirea mântuirii (Proverbe 18:7, 20-21; Romani 10:8-10)
C. Statornicia înţeleptului
1. Păzirea Cuvântului (Proverbe 19:16, 3; 26:11; 28:14; 18:10)
2. Acceptarea mustrării şi corecţia (Proverbe 15:32; 28:13)
Verificările le face Dumnezeu (Proverbe 15:3, 9, 11; 16:4)
II. LEGISLAŢIA MÂNTUIRII
A. Statut vremelnic (viaţa aceasta)
1. Evoluţia celui mântuit (Proverbe 27:18; 8:9, 19-21)
2. Urmări imediate (Proverbe 11:31; 14:19, 32)
B. Statut veşnic (viaţa viitoare)
1. Slava veşnică (Proverbe 3:35; 26:1; 11:21; 14:34)
2. Slujba (activitatea) veşnică (Proverbele 29:27; 15:8)
ÎNCHEIERE
1. Înţeleptul va fi mântuit prin umblarea în neprihănire, nu doar prin idei teologice acumulate în minte (Proverbe 21:16; 28:26)
2. Ultima chemare! (Proverbe 9:10-12)