INTRODUCERE
1. Înălţarea a adus încoronarea cerească a lucrării Domnului Isus Hristos de pe pământ (Ioan 16:27-28)
2. El S-a înălţat şi a fost glorificat, iar pe pământ a trimis Duhul Sfânt (Evrei 2:9; Ioan 16:7)
I. DE LA ÎNVIERE LA GLORIE
A. De la înviere la înălţare
1. A împlinit Vechiul Testament, prezentând snopul primelor roade şi prezentându-Se ca Mare Preot (Leviticul 23:9-15; 1 Corinteni 15:20-23; Evrei 9:12, 24)
2. A învăţat şi instruit apostolii însărcinându-i cu „marea trimitere” (Fapte 1:1-3, 8)
B. Înălţarea
1. Profeţită în Vechiul Testament şi afirmată de El (Psalmul 110:1; Matei 21:33; Luca 19:12; Ioan 3:13; 6:62; 14:1-4)
2. El S-a înălţat în acelaşi fel (esenţă) cum va reveni (Fapte1:10-11; Apocalipsa 1:7)
3. Apariţii după înălţare: Ştefan (Fapte 7:56), Saul (Fapte 9:3-6), Ioan (Apocalipsa 1:17)
II. GLORIFICAREA MÂNTUITORULUI
A. De la suferinţă la glorie (1 Petru 1:10-11)
1. El S-a rugat pentru revenirea în sânul (gloria) Tatălui (Ioan 13:31-32; 17:1-5)
2. El a intrat în gloria Tatălui în faţa întregului univers (Evrei 2:7-9; Luca 9:26-32; Daniel 7:13-14)
B. Efecte (Toată puterea executivă – Matei 28:18)
1. În cer a devenit conducător a lumilor create fidele şi stăpân al îngerilor căzuţi 1 Petru 3:22; Efeseni 1:19-23; Apocalipsa 3:21; 19:11-16)
2. Pe pământ guvernează până la reinstaurarea orinii divine (Fapte 2:33-36; Apocalipsa 11:15)
3. A fost învins Satan ca autor al morţii, păcatului, bolilor (Evrei 2:13-14; Matei 8:16-17)
ÎNCHEIERE
1. Domnul Isus Hristos a dobândit locul cel mai înalt din universpentru că s-a smerit şi s-a sacrificat pentru omenire (Filipeni 2:9-11; Apocalipsa 5:11-12)
2. Înălţarea a realizat „scara cerului” (Genesa 28:12; Ioan 1:51). El este „înainte mergător” (Evrei 6:20)