„Nu zice: «Cum mi-a făcut el așa am să-i fac și eu, îi vor răsplăti după faptele lui!»” (Proverbe 24:29)
Sfatul înțeleptului se referă cu siguranță la ispita de a face rău, celor ce ne-au făcut rău, căci dacă ar fi vorba de a răsplăti faptele bune, nu ne-ar interzice s-o facem. Pentru faptele bune făcute nouă, în primul rând de către cei din familie, căci nimeni nu a trudit mai mult pentru noi ca părinţii, este scris: „Dacă o văduvă are copii sau nepoți de la copii, aceștia să se deprindă să fie evlavioși întâi față de cei din casa lor și să răsplătească ostenelile părinţilor, căci lucrul acesta este plăcut înaintea lui Dumnezeu.” (1Timotei 5:4) De fapt proverbul acesta ne oprește în pornirea noastră de a răspunde cu aceeași monedă păcătoasă, chiar înainte de a porni la drum. Cum ne putem abține ca nici măcar să nu dorim să ne răzbunăm?
În primul rând, știind că Dumnezeu cunoaște toate intenţiile și toate faptele oamenilor și le cântărește cu dreptate, iar la vremea judecăţii Sale, răsplătește tuturor cu dreptate. „Căci ziua Domnului este aproape pentru toate neamurile. Cum ai făcut, așa ți se va face; faptele tale se vor întoarce asupra capului tău.” (Obadia 1:15) Deci, dacă cineva ar trebui răsplătit pentru faptele sau vorbele lui rele, urmaţi sfatul lui Pavel; „Preaiubiților, nu vă răzbunați singuri; ci lăsați să se răzbune mânia lui Dumnezeu; căci este scris: «Răzbunarea este a Mea; Eu voi răsplăti!» zice Domnul.” (Romani 12:19)
De regulă, după părerea noastră, Dumnezeu întârzie să-i pedepsească pe cei răi, totuși „Dumnezeu va judeca și pe cel bun și pe cel rău; căci El a sorocit o vreme pentru orice lucru și pentru orice faptă.” (Eclesiastul 3:17) Vă voi arăta de ce întârzie și de ce până atunci nici noi nu trebuie să facem vreun plan de răzbunare.
În al doilea rând, pentru că este în avantajul nostru ca Dumnezeu să nu ne pedeapsească repede. Sau voi, la școală, când nu v-aţi făcut o temă sau nu aţi învăţat o formulă, doriţi imediat să primiţi o notă rea? Părinţii și profesorii buni au răbdare cu copiii, pentru a-i învăţa ceea ce este bine. Să ne grăbim să fim buni. Bunul Dumnezeu așteaptă după oameni pentru a-și schimba atitudinile rele față de semenii lor. Ştiați că El așteaptă cu atât mai mult de la copii și adolescenți să se comporte frumos, aceasta pentru a-i putea binecuvânta în viață, pentru ca ei să poată apuca pe drumuri bune la timp? „Domnul este îndurător și milostiv, îndelung răbdător și bogat în bunătate.... Cum se îndură un tată de copiii lui, așa Se îndură Domnul de cei ce se tem de El.” (Psalmul 103:8-13)
În al treilea rând, este indicat să nu dorim să ne răzbunăm, ci să ne comportăm frumos, chiar cu cei ce ne-au făcut un mare rău, pentru a-i învăţa că există și un alt mod de raportare la cei din jur: „Dacă îi este foame vrăjmașului tău, dă-i să mănânce; dacă-i este sete, dă-i să bea; căci dacă vei face astfel, vei grămădi cărbuni aprinși pe capul lui. Nu te lăsa biruit de rău, ci biruiește răul prin bine.” (Romani 12:20-21). Un comportament bun față de cei răi, poate fi o lecție de neuitat pentru a deveni și ei oameni buni. Așa sunt îndemnate mamele voastre care au soţi răi, prin apostolul Petru, cu scopul întoarcerii lor cu faţa spre Domnul și spre familie. (1 Petru 3:1-6)
În al patrulea rând, nu dori să te răzbuni, căci și intenţia este păcat, chiar fără posibiltatea punerii ei în practică. Nu este indicat să rostești cuvinte de răzbunare pentru că dușmanul tău poate auzi și răul să crească, iar cei ce te vor auzi, vor crede despre tine că ești la fel de rău ca cel ce ți-a făcut răul. „Nu zice...”, căci te aude Domnul și nu-I place și te aude și diavolul care te va ispiti să faci: „Taci înaintea Domnului și nădăjduiește în El. Nu te mânia pe cel ce izbutește în umbletele lui, pe omul care își vede împlinirea planurilor lui rele.” (Psalmul 37:7) Fii de cinste, nu de ocară! „Înțelepciunea face pe om răbdător și este o cinste pentru el să uite greșelile.” (Proverbe 19:11) „Este o cinste pentru om să se ferească de certuri; dar orice nebun se lasă stăpânit de aprindere.” (Proverbe 20:3)
În concluzie, să nu dorim să ne răzbunăm pentru că aceasta este treaba lui Dumnezeu. „Doar vei privi cu ochii și vei vedea răsplătirea celor răi.” (Psalmul 91:8) Iată regula „fapte și răsplată”: „Iată, cel neprihănit este răsplătit pe pământ; cu cât mai mult cel rău și păcătos!” (Proverbe 11:31) Grija noastră să fie mai degrabă ce putem face pentru ca cei răi să devină oameni buni. Încercaţi în fiecare zi să vă comportaţi frumos cu toţi cei din familie și de la școală, căci aceasta place Tatălui nostru ceresc și veţi constata că și următorul proverb este adevărat: „Când sunt plăcute Domnului căile cuiva, îi face prieteni chiar și pe vrăjmașii lui.” (Proverbe 16:79)
Ferice de cei ce din copilărie obişnuiesc să ierte pe cei ce le-au făcut rău și chiar să le facă bine, pentru că nu vor crește cu ambiţii care să le distrugă relaţiile cu Dumnezeu și cu oamenii. Dacă doriți o viață frumoasă, nu uitați că numai „lumina celor neprihăniţi arde voioasă, dar candela celor răi se stinge.” (Proverbe 13:9); „Căci cel ce face răul n-are nici un viitor și lumina celor răi se stinge.” (Proverbe 4:20)