Crinii mantuirii
Simion Buzduga
Cand ne saruta razele iubirii,
Noi, crinii gingasi, candid rasarim
Din asternutul cald al nemuririi,
Cu haine albe sa ne-mpodobim.
Fauritoru-n miez de primavara
Ne-a tors, tesut din lut si din culori
Boboci si flori ce scanteie comoara,
Crampei de rai mirific de splendori.
Formam un rond zambind in vis si soare,
Înveselim gradina Domnului
Petale albe, roze-n sarb?toare,
Cand inflorim in roua cerului.
Imaculati ramanem si-n furtuna,
Vibram si-n ropotul de ploi tarzii…
Sa inspiram tanjiri dupa cununa,
Vesmantul alb al dragostei dintai.