INTRODUCERE
1. Bolnavi şi cei apropiaţi au intrat frecvent în dialog cu Domnul, cerându-i vindecare (Matei 8:16-17)
2. Domnul le-a răspuns (în special evreilor) adresându-le cuvinte de vindecare (Matei 4:23-25)
I. DOMNUL ÎN DIALOG CU CEI BOLNAVI
A. Dialoguri
1. Leproşi ( Matei 8:3-4; Marcu 1:44-45; Luca 17:12-19)
2. Orbi (Matei 9:27-31; Matei 20:34; Marcu 8:23-26; 10:52; Ioan 9:1-7, 35-38)
3. Slăbănogi (Matei 9:2-6; Marcu 2:7-10; 3:2-5; Ioan 5:6-8, 14
4. Altţi bolnavi (Marcu 5:28; Luca 8:48-49; Luca 5:17)
B. Concluzii
1. Vindecarea e realizată prin voinţa şi puterea divină - decizia aparţine lui Dumnezeu (Matei 8:3; Luca 7:7-8; 2 Corinteni 12:7-9)
2. Credinţa realizează în mod executiv vindecarea - conştienţa deciziei divine – „facă-ţi-se după credinţa ta” (Matei 9:22; Marcu 9:23-24; Evrei 11:1-2, 6, 33-34)
3. Procedura poate fi diferită (recăpătarea sănătăţii în etape, folosirea unei atingeri sau rostirea unui cuvânt) dar trebuie executată: „du-te, arată-te, scoală-te, întindeţi mâna, scaldă-te…” (Marcu 2:10-11; Ioan 9:13-16)
II. DOMNUL ÎN DIALOG CU INTERMEDIARII CELOR BOLNAVI
A. Dialoguri
1. Părinţii pentru copii (Matei 17:15-17 - neputinţa ucenicilor; Marcu 5:23, 36 - Iair; Marcu 7:26-30 - stăruinţa mamei)
2. Familia (Ioan 11:3, 26, 40 - credinţa Martei; Luca 7:14; Marcu 1:30)
3. Cunoscuţi, prieteni (Matei 8:6-13; Luca 7:1-5)
B. Concluzii
1.Intermedierea din dragoste este justificată pentru ambele părţi (Filipeni 1:8-16)
2. Rolul intermediar se clădeşte pe credinţă şi se înalţă prin stăruinţă (Marcu 2:5; Luca 11:5-8)
ÎNCHEIERE
1. Este un mare har pentru păcătoşi să aibă acces la Dumnezeu, inclusiv cu probleme de boală (Luca 15:1-2; 18:15-16; Iacov 5:13-18)
2. Vindecarea (prin Isus… apostoli… alţi ucenici) este un act de milă divină (Matei 9:13; 14:14; Evrei 4:15-16)