Când Domnul a rostit aceste cuvinte, a început cu expresia: „Vai de voi” şi ea a fost adresată unor oameni religioşi şi cărturari. Deci cine lasă (nefăcute, neîmplinite) sau se lasă (de practici evlavioase), când este scris „să nu se lase” (Luca 18:1), poate pierde tot ce a dobândit până la un moment dat, ca un alergător de cursă lungă, ce abandonează întrecerea.
Credem că este important să identificăm, fiecare în mod individual, care sunt pentru noi: „acestea” (pe care le facem) şi respectiv „acelea” (pe care nu le facem). Un asemenea inventar este cu atât mai necesar cu cât lucrurile nefăcute pot fi mai importante decât cele făcute, ca în cazul fariseilor cărora Domnul le-a zis: „Pentru că voi daţi zeciuială din izmă, din mărar şi din chimen, şi lăsaţi nefăcute cele mai însemnate lucruri din Lege: dreptatea, mila şi credincioşia” (Matei 23:23). Mântuitorul le-a explicat că ei deviaseră în extrema practicilor religioase vizibile şi pierduseră total din vedere o „religie a inimii”, care păstrează o bună relaţie cu Dumnezeu, prin duh, dar se manifestă cu dragoste şi faţă de semeni. El le-a zis: „Vai de voi, ... Pentru că voi curăţiţi partea de afară ..., dar înăuntru sunt pline de răpire şi de necumpătare. Fariseu orb! Curăţă întâi partea dinăuntru ..., pentru ca şi partea de afară să fie curată. ...Pentru că voi sunteţi ca mormintele văruite, cari, pe dinafară se arată frumoase, iar pe dinăuntru sunt pline de oasele morţilor şi de orice fel de necurăţenie. Tot aşa şi voi, pe dinafară vă arătaţi neprihăniţi oamenilor, dar pe dinăuntru sunteţi plini de făţărnicie şi de fărădelege” (Matei 23:25-28). Ei se lăudau cu legi şi norme „sfinte”, pe care ei nu le practicau ( „... leagă sarcini grele şi cu anevoie de purtat şi le pun pe umerii oamenilor, dar ei nici cu degetul nu vor să le mişte” - Matei 23:4), iar pe ceilalţi oameni îi criticau că nu le respectă. Ei ziceau: „... norodul acesta, care nu ştie Legea, este blestemat!” (Ioan 7:49).
În cazul lor, li s-a spus clar: „.. voi daţi zeciuială din izmă, din rută şi din toate zarzavaturile şi daţi uitării dreptatea şi dragostea de Dumnezeu ...” (Luca 11:42), dar în „grădina” noastră sunt alte „plante”. De exemplu, putem să ne plătim „contribuţia la cult” că doar este de câţiva lei sau chiar zeciuiala şi să înşelăm în activităţile noastre economice, la locul de muncă, sau cu ocazia unor tranzacţii, de o sută de ori mai mult. Se poate întâmpla să vorbim, „prin Duhul”, câteva cuvinte în „alte limbi” încadrate într-o mulţime de vorbe arogante, clevetiri, minciuni sau chiar numai vorbe referitoare la viaţa din lumea aceasta, dar care arată că aparţinem sistemului ei de gândire. Unii vor fi ispitiţi să creadă că sunt bine, fiindcă frecventează regulat Casa de adunare şi poate sunt implicaţi într-o lucrare, dar dacă starea lor spirituală, în restul timpului este lumească (sportul, filmele, chefurile şi alte distracţii specifice firii pământeşti şi societăţii noastre le sunt la fel de familiare ca adunarea), ei nu sunt decât nişte ipocriţi, cărora Domnul le va spune, când va fi prea târziu, pentru ei: „Niciodată nu v-am cunoscut; depărtaţi-vă de la Mine, voi toţi care lucraţi fărădelege” (Matei 7:23). Alţii au alte reguli privitoare la îmbrăcăminte sau la alimentaţie. Unele surori acceptă purtarea unei acoperitoare permanente pentru cap şi se îmbracă feminin, aşa cum este scris, dar nu pot fără haine scumpe şi de marcă. Unii fraţi nu acceptă consumarea mustului şi a vinului, ceea ce este bine, dar în rest, meniul poate fi în fiecare zi un ospăţ. Le reamintim că Domnul a zis: „Luaţi seama la voi înşivă, ca nu cumva să vi se îngreuieze inimile cu îmbuibare de mâncare şi băutură ...şi astfel ziua aceea să vină fără veste asupra voastră” (Luca 21:34).
Ne oprim aici cu „acestea” şi „acelea”, venind cu câteva recomandări practice:
- fiţi cu luare-aminte la predici (dar alegeti-vă predicatorii), profeţii şi alte sfaturi ale oamenilor evlavioşi (cu frică de Dumnezeu) - Domnul vă va vorbi prin ei !
- ascultaţi cu sinceritate „şoapta” conştiinţei şi vocea Duhului în duhul minţii voastre – Domnul vă va vorbi direct!
- citiţi cu atenţie şi regulat toată Biblia, prin ea, Dumnezeu a vorbit multor oameni!
Apoi, mărturisiţi-vă starea unui slujitor credincios. Cereţi-i sfaturi şi ajutor pentru a vă putea preda în întregime Domnului. Smeriţi-vă înaintea lui Dumnezeu cu rugăciune şi post şi fiţi gata să renunţaţi la tot ce v-ar împiedica slujirea şi mântuirea. Angajaţi-vă responsabil în pocăinţă!
„Ferice de cei ce îşi spală hainele, ca să aibă drept la pomul vieţii şi să intre pe porţi în cetate!” (Apocalipsa 22:4).