Mi-am amintit de stră-străbunicii mei, care aveau o gospodărie foarte frumoasă şi trăiau amândoi fericiţi, dar, într-o zi, cineva le-a propus o afacere ce părea foarte avantajoasă pentru ei. Au acceptat, dar s-au înşelat şi la scurt timp au pierdut tot ce aveau şi au rămas pe drumuri. Cu vremea, muncind din greu şi-au făcut o căsuţă şi au avut doi copii, dar într-o zi acel cineva s-a dus la unul dintre copiii lor şi l-a ponegrit pe fratele lui, acuzându-l că ar vinovat de felul cum îi merg lui lucrurile şi i-a propus să-l omoare, că doar nu o să afle nimeni. Însă fapta lui s-a aflat, apoi a fost judecat şi pedepsit pentru toată viaţa lui. Tot acel cineva s-a dus într-o zi la un băiat dintre rudeniile mele şi s-au dus împreună la vânătoare. Astfel s-au împrietenit şi i-a vorbit despre nişte fete frumoase, cu care i-a făcut cunoştinţă şi mai târziu s-a căsătorit cu ele, dar a fost nefericit pentru totdeauna şi a pierdut o mare moştenire de la părinţii săi, rămânând doar cu nişte lucruri de mică valoare. Mi-am amintit şi de alte situaţii foarte dureroase prin care acel cineva a ruinat şi pe alţii dintre rudele mele, unii au divorţat, alţii au ajuns în închisoare sau au suportat amenzi foarte mari, Unul din cazurile cele mai neplăcute s-a petrecut cu mai mulţi ani în urmă cu un bărbat foarte capabil, tot rudă cu mine. El deşi a fost dintr-o familie modestă, datorită capacităţilor sale, a ajuns să fie rege. Dar într-o zi, din nou acel cineva l-a vizitat şi în timp ce se plimbau împreună, i-a arătat cu un binoclu special o femeie ce făcea baie în aer liber, propunându-i să încerce s-o privească „pe viu”. Aşa că a chemat-o în casa lui şi, fără să ţină cont că era căsătorită, sub asigurarea celui ce i-a propus întâlnirea că faptul nu se va afla, a păcătuit cu ea. Ea a rămas însărcinată şi problemele s-au complicat, căci totul s-a aflat şi regele a avut de plătit scump pentru fapta sa.
Şi acum culmea culmilor, după ce de dimineaţă mi-am amintit toate aceste rele provocate de aceeaşi persoană, tot el a venit la mine şi mi-a propus o afacere, ce după calculele de moment părea foarte avantajoasă pentru mine şi mi-a spus că are şi alte oferte extraordinar de rentabile, cu nişte câştiguri mari. Ceea ce mă reţine încă, e faptul că toate propunerile lui conţin unele aspecte ilegale, ceea ce, după cât am sesizat eu, este un element comun în toate „afacerile” cu care el a înşelat pe foarte mulţi din neamul meu. Totuşi el insistă şi nu pot să spun că sunt total îndiferent la apelurile lui, deşi, când mă gândesc la cât rău a făcut el neamului meu, îmi vine adeseori necaz că încă este lăsat liber şi îmi doresc să nu-l mai văd.
Desigur, v-aţi dat seama că povestea mea este în egală măsură şi povestea dumneavoastră, acel cineva este „balaurul cel mare, şarpele cel vechi, numit Diavolul şi Satana, acela care înşeală întreaga lume” (Apocalipsa 12:9). Primii înşelaţi au fost Adam şi Eva şi alţii din „familia noastră”. În aceste condiţii, să ne amintim şi de avertizarea Domnului Isus: „Ce vă zic vouă, zic tuturor: Vegheaţi!” (Marcu 13:37). Apostolul Pavel prezenta cu detalii felul în care să ne ferim de acest intrus, care este un lup în haine de oaie: „Îmbrăcaţi-vă cu toată armătura lui Dumnezeu, ca să puteţi ţinea piept împotriva uneltirilor diavolului. ... De aceea, luaţi toată armătura lui Dumnezeu, ca să vă puteţi împotrivi în ziua cea rea, şi să rămâneţi în picioare, după ce veţi fi biruit totul. Staţi gata, deci, având mijlocul încins cu adevărul, îmbrăcaţi cu platoşa neprihănirii, având picioarele încălţate cu râvna Evangheliei păcii. Pe deasupra tuturor acestora, luaţi scutul credinţei, cu care veţi putea stinge toate săgeţile arzătoare ale celui rău. Luaţi şi coiful mântuirii şi sabia Duhului, care este Cuvântul lui Dumnezeu. Faceţi în toată vremea, prin Duhul, tot felul de rugăciuni şi cereri. Vegheaţi la aceasta, cu toată stăruinţa, şi rugăciune pentru toţi sfinţii,...” (Efeseni 6:11-18). Apostolul Petru, ca unul care a fost înşelat scria: „Fiţi treji şi vegheaţi! Pentru că potrivnicul vostru, diavolul, dă tîrcoale ca un leu care răcneşte şi caută pe cine să înghită” (1 Petru 5:8). O atitudine fermă în „politica” noastră şi o declaraţie permanentă de război împotriva Diavolului este absolul necesară, iar indiferenţa sau chiar negocierile cu tot ceea ce aparţine lumii lui este o mare păcăleală şi, în final, moarte. Pentru câte necazuri a cauzat Diavolul, în mod deliberat, neamului nostru, nu mai poate fi iertat în vecii vecilor, de aceea nici măcar să nu mai vorbim cu el, cum a făcut-o din greşeală Eva, ci doar să spunem ca arhanghelul Mihail: „Domnul să te mustre!” (Iuda 1:9).
Să fim atenţi, că Diavolul nu umblă cu furcă şi greblă, să ne străpungă şi să ne adune la gunoiul lui. El umblă printre băieţi îmbrăcat în „fetiţă”, iar lângă fete opreşte cu BMW-ul, printre bătrăni răsfoieşte albume, dar vine şi la adunare, căci la nevoie este şi misionar şi proroc. Mai este o vreme de ispite, în care trebuie să rezistăm, căci: „Dumnezeul păcii va zdrobi în curând pe Satana sub picioarele voastre. Harul Domnului nostru Isus Hristos să fie cu voi! Amin” (Romani 16:20).