„Nu fi printre cei ce beau vin, nici printre cei ce se îmbuibează cu carne” (Proverbe 23:20)
A fi printre cei ce consumă băuturi alcoolice şi/sau se alimentează în exces, de regulă, presupune participarea la sărbătorile şi serbările lumii acesteia, ceea ce implică cu siguranţă şi alte păcate mai grave. Dar aceste stări pot fi o ispită şi chiar o practică la mesele „de dragoste” ale părtăşiei frăţeşti sau la nivelul familiei şi al rudelor. Aşadar, interdicţia sau sfatul (cum vreţi să-l luaţi) „nu”, trebuie tratat cu atenţie, pentru că trăim între oameni ca oameni; însetăm şi flămânzim cu toţii. Există multe învăţături în domeniul alimentar în cărţile Bibliei, de la pomul înterzis la pomul ascuns (pomul vieţii). Ferice de cel ce învaţă de la Domnul cum trebuie să stea la masă!
Prima grijă şi părtăşie ce trebuie contactată este cu Domnul. Cu El chiar în sărăcie şi singurătate te saturi şi te bucuri. Dumnezeu este interesat să-ţi hrănească mai întâi sufletul, apoi cu siguranţă îţi va oferi ceea ce este mai sănătos pentru trup, fără să declanşeze un conflict între entităţile structurale ale fiinţei umane.
A „nu fi printre cei ce beau vin şi se îmbuibează cu carne”, este echivalent cu a „fii printre cei ce gustă cu înţelepciune din Domnul şi servesc zilnic mana lui spirituală – Cuvântul dătător de viaţă”. Aşadar e bine să stai la masa curată a Domnului, hrănindu-ţi mai întâi sufletul, din cele servite de slujitorii Domnului la slujbele sfinte, sau servindu-te singur din resursele disponibile. „Înghite” Cuvântul „mestecându-l” prin aprofundare şi meditare! Cuvântul este lapte pentru noii convertiţi şi hrană tare pentru cei maturi (Evrei 5:12-14). Foloseşte drept băutură o cântare sau o poezie. Degustă-le cu rugăciune şi tot ea să-ţi fie deliciu.
Alege bine compania de la fiecare masă, căci pe lângă meniu, orice părtăşie presupune discuţii şi influenţe care pot să-ţi facă bine sau rău. Adu-ţi aminte de fiul risipitor care şi-a cheltuit toţi banii în medii imorale şi a ajuns într-o companie ingrată şi nemiloasă. Bucură-te de compania sfinţilor, invită-i la mesele tale şi du-te la adunările lor, căci acolo se bucură şi sufletul şi trupul. Fii o gazdă înţeleaptă, oferindu-le celor ce stau la masa ta o mâncare cu adevărat „bună”, după Biblie şi cu discuţii din Biblie, ca să fie o hrană completă şi o sănătate deplină. Iar când eşti în vizită la alţii, mulţumeşte-le pentru ospitalitate şi bunăvoinţă, dar selectează ceea ce este sănătos, căci alimentele sunt ca medicamentele, nu se iau decât după reţetă. Dacă ar fi foamete, subiectul n-ar mai fi necesar, căci nimeni n-ar mai avea cu ce se îmbuiba, cele afirmate se referă la condiţiile prezente.
Domnul ne învaţă să ne rugăm şi pentru „pâinea cea de toate zilele”. Expresia pâine în ebraică - ohel este sinonimă cu hrană, căci pâinea era alimentul lor de bază. Creatorul a pregătit o diversitate de alimente prin legumele şi fructele din natură, dând libertatea şi pentru consumarea directă sau prin prelucrare a altor alimente de natură animală. Mulţumeşte-te cu ceea ce ai, consumă totul cu măsură, ca să nu ajungi să-ţi spună medicul ce ai voie şi ce nu ai voie să mănânci. Ascultă de Biblie, care recomandă chibzuinţa şi cumpătarea în toate, având în vedere şi efectele stărilor de exces. Domnul Isus a zis: „Luaţi seama la voi înşivă, ca nu cumva să vi se îngreuieze inimile cu imbuibare de mâncare şi băutură... şi astfel ziua aceea să vină fără veste asupra voastră” (Luca 22:34).
Fii atent, căci carnea şi vinul (împreună sau separat) sunt vinovate de multe rele. Nu degeaba Pavel a scris despre ele, ceea ce ar putea fi un scurt comentariu la Proverbe 23:20 şi bineînţeles o învăţătură apostolică: „Bine este să nu mănânci carne şi să nu bei vin... ” (Romani 14:21).
Dacă vrei să stai în viaţa veşnică la masă cu Domnul, fii atent cum şi cu cine stai la masă în viaţa acesta!
„Cele mai mari victorii spirituale sunt câştigate în genunchi şi cu stomacurile goale”
„Perioadele noastre de post şi rugăciune la Casa Domnului au fost zile măreţe; niciodată nu a fost mai largă poarta cerului, niciodată inimile noastre nu au fost mai aproape de slava lui Dumnezeu”. (Spurgeon)
„Motivul pentru care mulţi nu trăiesc în puterea mântuirii lor este că există prea mult somn, prea multă carne şi băutură şi prea puţin post şi lepădare de sine”. (William Bramwel)