INTRODUCERE
1. Credincioşia faţă de un legământ se dovedeşte cel mai puternic în faţa unui alt legământ (există doar două legăminte : religios şi de familie – 2 Corinteni 6:14-18)
2. Esau şi Iacov sunt imagini ale tinerilor crescuţi în familii de credincioşi; două destine diferite (Genesa 18:19; 26:5; 31:5, 53)
I. ESAU
A. „Adolescentul Esau”
1. O înclinaţie de aventurier, pasionat profund de vânătoare. Tipul de tânăr întreprinzător, descurcăreţ (sportiv) care are trecere în faţa tuturor (băieţi, fete) (Genesa 25:27a, 28a, 34)
2. Alte cazuri (Tit 2:6, 11-15; Ioan 15:19; 1 Ioan 2:15-17)
B. „Esau şi credinţa” (religia)
1. Deşi era lumesc şi curvar, deşi îşi nesocotise dreptul de întâi născut, era doritor să beneficieze de binecuvântarea lui Avraam şi Isaac - tipul de om duplicitar (Genesa 25:31-33, 27; Evrei 12:16-17)
2. Alte cazuri (Iacov 4:1-5; 2 Petru 2:12-14; Matei 7:21-27)
C. „Familistul Esau”
1. S-a căsătorit aşa cum i-a fost tinereţea, iar familia l-a îndepărtat total de Dumnezeu, deşi el socotea că Iacov este vinovat (Genesa 26:34-35; 25:32; 27:36, 38-41, 46; 28:6-9; 36:6, 8)
2. Alţi familişti fără binecuvântare (Proverbe 7:7-8, 21-27; 22:14; Eclesiastul 7:26; 1 Timotei 5:11-15)
II. IACOV
A. „Adolescentul Iacov”
1. O copilărie şi o tinereţe normală, petrecută în muncă şi încadrată în familie (Genesa 25:27, 29)
2. Alte cazuri (Genesa 24:15-16, 28, 63; 29:6, 12, 14, 20; C. Cântărilor 8:4; Luca 2:51-52; 1 Timotei 1:5; 4:8, 12)
B. Iacov şi „credinţa” (religia)
1. Omul cu slăbiciuni, dar care a înţeles şi experimentat că binecuvântarea are regulile ei şi este în mâna lui Dumnezeu şi El o păstrează pentru cei ce-L ascultă (Genesa 27:11-24, 27-29, 42-45; 28:10-22)
2. Generalizare în Vechiul şi Noul Testament (2 Timotei 2:19-21; 1 Petru 3:10-12; Eclesiastul 8:12)
C. „Familistul Iacov”
1. O căsătorie în legământ şi ascultare de părinţi credincioşi. Familia, cu toate necazurile ei, l-a consacrat (Iacov → Israel), astfel credinţa avramică s-a transmis generaţiei următoare (Genesa 28:1-5; 31:3; 42:32)
2. Familii în legământ (2 Timotei 2:22; Luca 1:5-6; Marcu 6:14-26)
ÎNCHEIERE
1. Călăuzirea divină e pentru toată viaţa (Genesa 48:15), de la prima la ultima profeţie (Genesa 25:33; Maleahi 1:2-6), iar căsătoria (de regulă) o evidenţiază (Deuteronom 7:3-6, 9-10)
2. Dacă vrei să fi fiu, fiică de Dumnezeu, nu numai de pocăiţi, atunci desparte-te în orice privinţă de lume! (2 Corinteni 6:14-18)